O idee

În prima zi de şcoală, an terminal, printre primele întrebări adresate de doamna dirigintă a fost şi dacă ne-am hotărât ce vom face după terminarea liceului. O întrebare aparent simplă, din moment ce în acea zi a început clasa a douăsprezecea, te-ai aştepta ca toţi elevii să aibă măcar o mică idee despre ce vor face mai departe. Că mergi la facultate, că vrei să fi dădacă ori că vei pleca din ţară, o vagă idee ar trebui să aibă fiecare.

Însă în clasa asta nu. Nici în cea de alături. Şi nu doar în liceul ăsta, căci în ultimii ani adolescenţii au devenit mult mai..comozi, să zic aşa. Fie că „Tati mă poate susţine încă vreo 10 ani de acum încolo, până îmi găsesc un bărbat” ori „Nu e grabă, am timp. Plus că facultatea e lejeră, voi lua şi bursă”, mentalitatea „micilor” adulţi lasă de dorit. Lumea e roz, evident sunt foarte buni în toate domeniile, majoritatea se apropie de perfecţiune, dacă n-au atins culmea ei deja. Oh, stai. Asta e doar în căpşorul lor.

Fiecare se aşteaptă să facă o facultate, să câştige miliarde de lei (din primele luni, dacă nu zile) şi să nu depună foarte mult efort. Sunt speciali doar, nu?  Poate că nu asta e partea cea mai rea. Poate că ăsta e doar o (uşoară) orbire de realitate sau doar o amânare a vieţii reale.

Adevărul (sau părerea mea, cel puţin) e că majoritatea, dacă nu chiar toate aceste „specimene” nu au nici măcar cea mai mică idee cine sunt sau ce vor de la viaţă. Ce să mai ai pretenţii de ce pot face pentru a schimba ceva în lume… Probabil li se întâmplă foarte rar (sau chiar deloc) să stea şi să reflecteze asupra anumitor aspecte, atât a personalităţii cât şi a vieţii lor. Cred că sunt bunicii pământului, dar nu au stat să se uite în oglindă. Şi nu în oglinda ce reflectează fizicul, ci în cea a sufletului lor.

Întâlnesc destul de des persoane de genul, în ultimul timp.

Cam acesta ar fi momentul în care ar trebui să ia o foaie de hârtie (chiar şi una imaginară) şi să înceapă să-şi înşire atât calităţi, defecte, gânduri cât şi planuri de viitor (asta în cazul fericit în care acestea există, iar în caz contrar, să facă în aşa fel încât să existe). Să-şi dea seama (sau să încerce, măcar) ce vor ei defapt să facă, ce loc vor să ocupe pe mica planetă Pământ dar mai ales dacă vor să facă o schimbare în viaţă. Zic doar ca idee.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s