E diferită

 

Nu ştiu cât de des vi s-a întâmplat, dar să dea năvală peste tine toate lucrurile şi amintirile, dar mai ales oamenii în acelaş timp. Ei ii se întâmplă. Des. Cam prea des în ultimul timp. Genul ăla de stare generală cam dată de garduri. Oricât de „zămbitoare” sau veselă începe o zi, cam la acelaş nivel se şi termină. Singura diferenţă e că acel nivel e în direcţia opusă, total diferită. 

Hai, înţeleg că se ceartă cu o prietenă pentru bluza aia împrumutată de luna trecută sau cu fratele pentru încă o jumătate de oră la televizor. Poate că se întâmplă să uite să-i spună colegului că s-a schimbat ora de întâlnire a companiei şi acesta îi oferă un rânjit ironic, cam tras de coadă. Sau e puţin rămasă în trecut, poate cu regretul că nu i-a dat tipului drăguţ de la cafenea numărul ei, deşi atracţia era evidentă. Totuşi, se mai întâmplă să o apese gândul că nu a urmat cariera dorită de mama în medicină sau poliţie. Dar astea sunt doar lucruri mărunte.

Nu, cu siguranţă asta nu e genul ăla de seară. Toţi avem şi zile mai proaste. Ai vărsat cafea pe cămaşă de dimineaţă şi uite-aşa a trecut jumătate de oră până te-ai întors din drum să o schimbi, sau poate n-ai reuşit să termini proiectul la timp pentru ca şeful să-l verifice. Sigur te-a deranjat când ai văzut că prietena cea mai bună pune mâna pe cele mai bune „partide” şi că tu petreci o sâmbătă pe lună uitându-te la filme siropoase. Sau colega are intotdeauna un mic bonus de Crăciun pentru că obişnuieşte să „se dea bine” pe lângă şef.

Dar nu, nu sunt astea motivele. Astăzi ea e nu supărată, e mai degrabă nervoasă. Nu pe propria persoană pentru că nu se comportă ca ceilalţi când se anunţă primele de vacanţă. Nu e cea care face primul pas pentru că pricipiile nu-i dau pace. Pricipiile şi moralul. Poate ii s-a părut ciudat tipul de la cafenea sau chiar a uitat să-şi anunţe colegul de servici că s-a schimbat ora de întâlnire. Plus că el trebuia să se asigure de program, nu? Cum a făcut-o ea aşa putea şi el. Ori chiar vroia să vadă finalul sezonului din Anatomia lui Grey şi de aceea mai vroia o jumătate de oră la televizor.

Astăzi ea nu e nervoasă din această cauză. Ci de laşitatea oamenilor, de frica de a recunoaşte că este o persoană bună, teama de a se apropia de ea pentru că pare diferită, pentru că nu cade aşa repede în plasă. Umblă vorba că ar fi ales o plimbare în parc în locul uneia cu maşina către nu stiu ce local pompos. Sau pur şi simplu pentru că nu alege să facă primul pas, pentru că nu vrea să fie categorizată ca fiind o persoană oarecare, doar o altă puştoaică. 

În ciuda acestor lucruri, fiecare persoană are aşteptări mai mari de la ea. Trebuie să ducă o cafea şefului lunea, pentru că ştie cea mai bună cafenea din partea asta a oraşului, iar lunea e zi importantă. Ori ea trebuie să facă programul de ieşit după program al angajaţilor, întrucât e o persoană atât de organizată. Cu toate astea, este privită de sus de unii dintre prieteni pentru că nu reuşeşte să ajungă la fiecare întâlnire de miercuri la pizzeria din colţ. Poate îşi vizitează bunica pentru că atunci programul vizitelor la azil trece de la ora 18.

Sunt multe lucruri pe care oamenii nu le ştiu despre ea. Poate că în spatele acelui zâmbet pentru care este lăudată e o senzaţie de imperfecţionism sau nesiguranţă, simţită uneori de prietenii foarte apropiaţi. Ori că pe lângă toate glumele bune ar fi poveşti nu tocmai destăinuite oricui privitoare la viaţa ei amoroasă. Poate că în loc să iasă sâmbătă seara în club, preferă să stea acasă să asculte Plastiscines ori Lifehouse şi să mănânce îngheţată. Sau poate că de Crăciun îi place să facă felicitări personalizate în loc să-şi ajute şeful să trimită e-mail-uri cu urări cunoscuţilor.

Nu, cei din jur nu observă asta. Poate că nici nu se gândesc la asta. Ei cred că este doar o fiţoasă ce se crede superioară lor şi preferă să nu se afişeze în public cu oricine. Sau poate că nu-i pică bine când este „călcată în picioare” de bărbaţi ce cred că toate femeile sunt la fel şi-şi merită aceeaşi soartă. Dacă a trecut cu vederea atunci când ţi-ai cerut iertare că ai făcut-o în fel şi chip pentru o faptă săvârşită de alte persoane, însă a fost trasă la răspundere asta nu înseamnă că vei primi acea încredere avută odată din partea ei. Sau chiar dacă o vei primi, nu e literă de lege că trebuie să şi rămână neschimbată. Pentru că dacă după a nu ştiu câta întâlnire te vei da la prietena ei ea nu-ţi va face scandal. Nu, indiferenţa e arma ei. Şi una mai puternică decât scosul ochilor sau ţipatul în public, urmat de un râs plin de mândrie din partea ta.

Asta e partea care nu o înţeleg majoritatea. Ea e diferită.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s